Firesc, la sfârșit de decembrie cel mai așteptat este noul an, rareori antropomorfizat, cel mai adesea prezentat în cel mai simplu mod cu putință, ca un număr alcătuit din cifre.
Din Anul Nou 1903 avem o succesiune continuă până în 1916, când intrarea României în primul război mondial bulversează societatea românească: întâmpinarea lui 1917 și 1918 era posibilă doar la Iași, unde Casa Regală, Guvernul și Armata țării se găseau în refugiu, dar unde păstrarea independenței țării era o problemă mult prea gravă pentru a mai fi timp de distracții, în timp ce pentru Anul Nou 1919, petrecut, este adevărat, într-un București eliberat, dezorganizarea de după ocupație nu lăsase prea multe resurse disponibile.
Te lăsăm, cititorule, să te bucuri de cifrele înflorate sau drepte, înconjurate de îngeri, păsări sau vâsc, luminate de lumina stelei sau a soarelui, trase cu tunul sau ținute de copilași, dar însoțite întotdeauna de gânduri bune!